• 942

    Muzeul Bran
    0 recenzii

  • La sfârşitul secolului al XIV-lea, odată cu construirea cetăţii Bran, vama de la Rucăr, care percepea taxele pe seama vistieriei regale maghiare, a fost mutată la Bran, funcţionând în apropierea cetăţii. Drumul Branului reprezenta cea mai importantă arteră comercială a Evului Mediu dintre Transilvania şi Ţara Românească. Pe acest drum, aflat în legătură cu marile drumuri comerciale europene, a avut loc şi un intens comerţ de tranzit între Orient şi vestul Europei. La trecerea cu mărfurile prin pasul Bran, negustorii plăteau o taxă vamală, care se numea tricesima şi reprezenta 3,3% din valoarea mărfurilor.
    La începutul secolului al XV-lea, cetatea şi punctul vamal s-au aflat în posesia domnilor munteni, iar vama care percepea taxele pe seama vistieriei regale maghiare a fost mutată la Braşov, până în jurul anului 1424. La sfârşitul secolului al XV-lea vama de la Bran a fost arendată oraşului Braşov, care era interesat în dezvoltarea comerţului cu târgurile din Ţara Românească.
    În secolul al XVIII-lea, în condiţiile stăpânirii austriece asupra Transilvaniei, administraţia austriacă a preluat încasarea directă a taxelor vamale. La oficiul vamal din Bran au fost realizate o serie de lucrări de construcţie, iar în apropiere a fost înfiinţat un oficiu de carantină (contumacie), o stavilă împotriva epidemiilor de ciumă din sud-estul Europei. Punctul de vamă a rămas în această clădire până în 1836, când vama a fost mutată în munţi, spre sud, în apropierea satului Fundata.
    La sfârşitul secolului al XIX-lea, clădirile Vămii şi castelul Bran au trecut în administrarea Oficiului Silvic al oraşului Braşov.
    După 1 decembrie 1920, clădirile Vămii au intrat în proprietatea reginei Maria a României. Cu prilejul lucrările de restaurare conduse de arhitectul şef al Casei Regale, Karel Liman, construcţia a fost mărită cu unele anexe şi cu un nou nivel. În imobil au fost amenajate camere pentru suita reginei Maria a României, dar şi camere pentru oaspeţi, camere pentru personalul administrativ, garaje şi grajduri. Regina Maria a României a lăsat prin testament clădirile Vămii fiicei sale, principesa Ileana a României, arhiducesă de Austria, care a intrat în posesia lor în 1938. În 1944 imobilul a fost amenajat ca locuinţă de iarnă pentru familia arhiducesei Ileana. După abdicarea regelui Mihai I al României (1927-1930, 1940-1947), familia arhiducală a fost silită să plece în exil la începutul anului 1948, clădirea intrând în proprietatea statului român.
    La 30 decembrie 1959, în câteva săli de la parterul clădirii centrale a fost deschis Muzeul „Vama Medievală”, o primă reconstituire muzeală a instituţiei vamale medievale de la Bran. După o scurtă perioadă expoziţia a fost închisă publicului, iar la 24 ianuarie 1987, tot la parterul pavilionului central a fost vernisată expoziţia documentar-istorică „Pasul Bran”, cu prezentarea relaţiilor de comerţ, transporturi şi vamă. Datorită unor serioase degradări, în 1998 au început lucrările de restaurare a complexului arhitectural „Vama Medievală Bran”. La 25 februarie 2008 imobilul a fost retrocedat moştenitorilor arhiducesei Ileana de Austria – Dominic Habsburg-Lothringen, Maria-Magdalena Holzhausen şi Elisabeth Sandhofer – fiind administrat de statul român până în 2013, prin Muzeul Naţional Bran. După recepţia lucrărilor de restaurare de la începutul anului 2009, la parterul clădirii centrale a fost amenajată o expoziţie cu valoroase piese de artă decorativă şi artă plastică, deschisă spre vizitare la 31 mai 2009.

  • Recenzii

    0.0
    (0 recenzii)

    Lasă-ne o recenzie